Gabriel, băiatul cu rucsacul de explorator – singurul autor din afara țării selectat spre publicare
Într-un colț al lumii, dincolo de granițele României, într-un oraș cu rădăcini și aripi numit Chișinău, trăiește un copil care vede lumea altfel. Nu prin lentilele obișnuite ale vârstei, ci cu ochii larg deschiși ai imaginației, ai curajului și ai curiozității. Numele lui este Sîrbu Gabriel, are 10 ani, este elev în clasa a IV-a la Liceul Teoretic „Orizont” și este singurul autor din afara țării a cărui poveste a fost selectată pentru publicare în cadrul proiectului nostru literar dedicat copiilor.
Dar Gabriel nu este un autor oarecare. Este un explorator în formare, cu un rucsac plin de „instrumente” care îi deschid drumuri în lumi reale și imaginare. În acest rucsac nu vei găsi lucruri obișnuite. Vei găsi limbi străine, pe care le învață cu pasiune – două le vorbește fluent, alte două le descoperă acum, ca pe niște chei care deschid uși către oameni și povești. Vei găsi sporturi care îl învață să fie curajos – boxul și înotul îl pregătesc să nu renunțe ușor. Vei găsi călătorii, artă, Minecraft, și mai ales, cărți.
Pentru Gabriel, fiecare carte este un portal. Un bilet spre o altă lume, o altă epocă, o altă versiune de „el” care trăiește aventuri, învață lecții și își imaginează ce-ar fi dacă... Iar din acest univers de lecturi și visuri s-a născut prima sa poveste scrisă:
„Bravion, Exploratorul Cosmosului” – o aventură plină de curaj, descoperire și prietenie. Povestea este inspirată din serile magice în care Gabriel și tatăl său inventau povești înainte de culcare. Aceste momente, pline de emoție și fantezie, au devenit fundația primei sale lumi scrise – și, poate, începutul unei cariere de autor.
Un rol esențial l-a avut și învățătoarea lui, care l-a provocat să participe la concurs și i-a oferit încrederea de care avea nevoie. Pentru Gabriel, acea încurajare a fost ca o stea călăuzitoare – lumina care i-a arătat că visele pot fi scrise și împărtășite.
Astăzi, povestea lui Gabriel a fost selectată pentru publicare, devenind vocea unui copil care locuiește în afara granițelor României, dar care poartă în el o lume întreagă. Iar pentru noi, cei care îl citim, el este o dovadă vie că talentul nu are naționalitate, iar curajul de a scrie nu are vârstă.
Este doar începutul. Rucsacul lui Gabriel e plin, dar mai este loc. Pentru alte cuvinte, alte vise, alte explorări. Poate chiar… până la stele.
de Gabriel Sârbu
(fragment din povestea scrisă în concurs)
Introducere
Într-o galaxie îndepărtată, unde culorile dansau pe ceruri și timpul se împletea altfel decât pe Pământ, pe planeta Terravia, trăia Bravion – un explorator al cosmosului, care a devenit cunoscut în tot Sistemul Oliax pentru curajul, pasiunea și umorul său irezistibil. Călătoriile lui nu erau doar despre descoperiri, ci despre adevăruri ascunse și povești pe care doar stelele le mai țineau minte.
Toți copiii se uită spre cer la un moment dat și se întreabă ce este dincolo de nori, dincolo de stele, dincolo de „aici”.
Dar nu toți copiii au curajul să caute răspunsuri dincolo de vis.
Bravion era diferit.
El nu doar visa, construia din vis. Nu doar întreba, căuta. Nu doar privea spre stele, ci le chema cu privirea. Avea în inimă o scânteie care ardea ca o lanternă de buzunar într-un univers uriaș – o scânteie de curiozitate, de curaj și de pasiune pentru necunoscut.
Aceasta este povestea lui Bravion. O poveste despre cum un băiețel de pe Terravia a devenit unul dintre cei mai cunoscuți exploratori ai Sistemului Oliax – un sistem stelar în care timpul curge altfel, ființele comunică în lumină, iar adevărul nu se spune, ci se trăiește.
O să-l urmărim în aventururile lor, atunci când, pe o colină liniștită de pe planeta lui, stelele i-au prins glas și totul a început...
Capitolul I - Ziua în care stelele au prins glas
Bravion, nu avea super-puteri și nici gadgeturi speciale dar avea o imaginație uriașă, o inimă care bătea mai repede când vedea stelele și un vis: să descopere lumea.
În fiecare zi, Bravion pornea în câte o mică aventură. Urca în copaci, explora peșteri din apropiere, construia hărți imaginare și visa la locuri unde oamenii nu mai ajunseseră niciodată. Dar într-o zi, ceva cu adevărat neobișnuit s-a întâmplat...
În mijlocul pădurii, lângă o poiană luminoasă, a auzit un zumzet straniu, urmat de o lumină albastră care a brăzdat cerul. S-a dus să vadă, iar acolo… în mijlocul ierbii arse… era ceva ce semăna cu o navă spațială mică și strălucitoare, și părea avariată.
Din ea a ieșit o ființă care nu semăna cu nimic din ce văzuse pe Terravia, din ce citise în cărți sau auzise în poveștile adulților. Avea pielea transparentă, de i se vedea inima sa extraterestră, ochi mari și blânzi, și vorbea cu o voce care semăna mai mult cu o melodie decât cu un limbaj.
Bravion nu s-a speriat. Dimpotrivă, i-a întins mâna și a spus:
— „Salut! Eu sunt Bravion. Cred că ai nevoie de ajutor.”
Și așa a început prima lui prietenie intergalactică.
Ceea ce urmează să se întâmple veți afla din antologia Povești cu suflet de copil, volumul 2. Volumul 1 poate fi comandat de aici
