Daria-Alexandra Dinescu – Vocea unui viitor scriitor care atinge cerul
La doar 12 ani, Daria-Alexandra Dinescu continuă să impresioneze prin talentul său literar și prin viziunea unică asupra lumii. După ce a obținut locul I în prima etapă a Concursului Național de Scriere Creativă cu povestea „Misterioasa pădure”, Daria revine în etapa a III-a cu o creație care ne poartă în universul fascinant al „Cerului”. În această poveste, Cerul devine personaj și narator, oferindu-ne o perspectivă inedită asupra lumii noastre, plină de sensibilitate și profunzime.
Cine este Daria-Alexandra Dinescu?
Născută pe 4 noiembrie 2012, în București, Daria este elevă în clasa a VI-a la Școala Gimnazială Nr. 280. Este o tânără strălucită, cu o pasiune puternică pentru literatură, dar și pentru alte domenii.
📚 Materiile ei preferate – limba și literatura română, matematica, sportul și educația plastică – reflectă un echilibru fascinant între creativitate și gândirea analitică.
✨ Pasiunea pentru lectură a început devreme în viața Dariei, transformându-se într-un mod de a explora lumi magice și de a visa cu ochii deschiși. Printre cărțile care au inspirat-o se numără seria Harry Potter și colecțiile Addison Cooke și Casa Secretelor. Aceste povești pline de mister și aventură au alimentat dorința Dariei de a crea propriile lumi fantastice.
Povestea „Cerului” și o viziune aparte
În cea mai recentă poveste a sa, Daria demonstrează o maturitate literară remarcabilă. Reușește să dea glas Cerului, transformându-l într-un martor al vieții și într-un povestitor care ne inspiră să privim lumea dintr-un unghi diferit. Cu o ghidare potrivită, talentul Dariei promite să cucerească inimile cititorilor din întreaga lume.
Visul unei scriitoare
Visul Dariei este să devină o scriitoare cunoscută și citită de copii din întreaga lume. Aceasta lucrează deja la o carte care explorează cele patru elemente fundamentale – apă, pământ, aer și foc – o poveste plină de magie și mister, ce prinde viață pe laptopul ei personal.
Participarea la concursul organizat de Librăria Magic
Concursul a oferit Dariei ocazia să își exprime creativitatea și să construiască lumi magice. Povestea „Misterioasa pădure” i-a adus locul I în prima etapă, iar „Cerul” a cucerit juriul în etapa a III-a, obținând premiul III la categoria 10-13 ani.
Ce urmează?
Cu fiecare poveste scrisă, Daria demonstrează că are toate calitățile necesare pentru a deveni o autoare de succes. Talentul, sensibilitatea și dorința ei de a crea povești captivante sunt garanții ale unei cariere promițătoare în lumea literară.
👏 Felicitări, Daria! Suntem convinși că acesta este doar începutul unei călătorii remarcabile, iar poveștile tale vor lumina sufletele copiilor din întreaga lume. 🌟
Eu sunt Cerul
(fragment din povestea scrisă în etapa III)
de Daria-Alexandra Dinescu
Stau de milenii întregi aici, observând cum pământul se schimbă. Când am privit prima dată pământul, erau doar vânturi ușoare și nori ce pluteau lin. Mările erau limpezi, iar aerul curat îmbrățișa fiecare colț al acestui loc minunat. Am văzut cum ființele trăiau în armonie cu natura, cum pădurile răsareau, cum râurile curgeau și cum pajiștile se întindeau nesfârșite sub lumina soarelui. A fost un timp de echilibru, de frumusețe pură. Atunci, nu exista nimic care să umbrească acest peisaj.
Apoi, într-o zi, am văzut o schimbare. O mică siluetă, aproape invizibilă, a început să se miște pe pământ. Erau doar pași timizi, dar care avea să însemne începutul unei povești mari. Oamenii au început să se adune, să se înmulțească, chiar sub ochii mei. Le-am observat pașii cum deveneau din ce în ce mai hotărâți, cum învățau să trăiască pe pământ, cum își făceau adăposturi din pietre și ramuri. Am văzut cum încep să folosească focul, cum își pun întrebări despre ce sunt și ce vor să devină. Niciodată nu m-am plictisit de acești oameni, pentru că fiecare zi aducea cu ea un nou început. Uneori îi vedeam cum râd în jurul focului, alteori cum stăteau sub soare sau cum se adăposteau sub lună.
Dar mai mult decât orice, am simțit cum omul a început să mă privească. Nu doar ca pe un simplu spațiu ce se întinde deasupra lor, ci ca pe o lume întreagă, un mister pe care voiau să-l înțeleagă. Ei sunt aici acum, pe acest pământ, și de la înălțimea mea îi pot vedea cum se împart în popoare, cum își construiesc orașe, cum se străduiesc să înțeleagă stelele, cum se întreabă de ce există. Dar ceea ce mă uimește este faptul că, în ciuda tuturor acestor schimbări, acești oameni rămân mereu aceleași ființe curioase, care își îndreaptă privirea spre cer, așa cum au făcut-o pentru prima dată, în acea zi îndepărtată.
Am fost martor la tot. Am fost martor la nașterea marilor fenomene naturale, evenimente care au modelat continente și vieți. Am privit se pregăteau pentru cutremure, pentru erupții vulcanice, pentru furtuni devastatoare. De sus, vedeam cum se luptau cu forțele naturii și cum, uneori, nu aveau puterea de a le opri. I-am văzut căzând în fața uraganelor și a furtunilor, dar i-am văzut și cum se ridicau din nou, cum au construit și au învățat să se adapteze. Natura poate fi frumoasă și nemiloasă în același timp, iar eu, cerul, sunt martorul ambelor fețe ale aceleași monede.
Apoi, încet încet, au apărut lucruri care au scris istoria. Războaie. Am văzut cum oamenii, care ar fi putut trăi în pace, s-au întors unii împotriva altora.
Întreaga poveste poate fi citită în antologia pe care o vom publica împreună cu Editura Zupia.