Ioana Bogdana Șeran – Locul I la Categoria 10-13 Ani
Ioana Bogdana Șeran continuă să ne impresioneze prin talentul, dedicarea și creativitatea ei deosebită. După ce a câștigat locul II în prima etapă a concursului nostru, Ioana revine în forță, cucerind locul I la etapa a II-a cu o poveste fascinantă și un stil literar remarcabil.
Cine este Ioana?
Ioana are 13 ani, împliniți în luna decembrie, și este elevă în clasa a VI-a la Liceul Național de Informatică din Arad. Deși este încă la început de drum, Ioana are un vis bine definit: să devină inginer la Formula 1. Ambiția ei este să creeze roboți și mașini inovatoare pentru această competiție prestigioasă.
Drumul către visul său a început odată cu admiterea în cea mai bună clasă de informatică din Arad. În prezent, Ioana se pregătește intens și așteaptă cu nerăbdare clasa a VII-a, când va putea concura pentru un loc în echipa de robotică DELTA FORCE.
Artă, natură și empatie
Pe lângă pasiunea pentru tehnologie, Ioana are o latură artistică bine dezvoltată și o legătură specială cu natura și animalele. De mică, a impresionat prin talentul său pentru pictură, iar familia sa povestește cum animalele sunt atrase de prezența ei, un dar rar care reflectă sensibilitatea și empatia ei.
Ioana pictează și desenează aproape zilnic, iar creațiile sale, începute de la vârsta de 6-7 ani, au captat atenția prin originalitatea lor.
Pasiuni care se întrepătrund
Ioana este o fire plină de viață și de pasiuni diverse. Adoră filmele horror, romanele polițiste și muzica rock. Recent, a decis să exploreze un nou talent: chitara electrică. Cu dorința de a compune muzică proprie și de a interpreta solo-uri captivante, Ioana își extinde în mod constant orizonturile.
Debutul literar
Participarea Ioanei la concursul nostru literar a marcat debutul ei în scrierile creative. Deși a fost prima dată când a ales să-și aștearnă pe hârtie imaginația, rezultatul a fost impresionant. Stilul său literar, structurat și captivant, a adus aminte de marile aventuri din universul Harry Potter, iar familia sa speră că Ioana va continua să exploreze acest talent remarcabil.
Povestea cu care a câștigat locul I este o creație amplă, organizată în mai multe capitole, care dezvăluie nu doar o imaginație bogată, ci și o maturitate impresionantă în scriere.
Un model pentru generația ei
Ioana Bogdana Șeran este un exemplu strălucitor al modului în care pasiunea, disciplina și creativitatea pot coexista armonios. Fie că excelează în domeniul tehnologiei, al artelor sau al literaturii, Ioana demonstrează că un copil poate transforma visele în realitate prin muncă și perseverență.
Felicitări, Ioana, pentru succesul tău! Suntem nerăbdători să vedem ce alte realizări remarcabile ne vei aduce în viitor! 🌟
Cutia cu litere aurii (fragment din povestea creată în etapa II de concurs)
De Ioana Șeran
Capitolul unu
Cutia și monstrul din hol
Era o noapte întunecată de toamnă, iar ploaia lovea cu putere geamurile casei lui Matei. În mijlocul furtunii, un ciocănit neașteptat se auzi la ușă. Când deschise, nu era nimeni, dar pe prag găsi o cutie mică, decorată cu modele complicate. Alături, un bilet scris cu litere aurii spunea: „Pentru cei care îndrăznesc să descopere adevărul.” Cu inima bătându-i puternic, Matei luă cutia și o duse în camera sa. Dar înainte să o deschidă, ceva ciudat începu să se întâmple...
În timp ce stătea în camera sa, uitându-se la cutie, credea că era probabil o farsă de la unul dintre copiii vecinilor, deoarece toată strada știa că era singur acasă în acea seară. Se calmă la acest gând și lăsă cutia pe pat. Când să se așeze la calculator ca să se joace, auzi ceva din hol... ca și cum cineva ar fi deschis o ușă.
Ieși din camera lui și se uită în celălalt capăt al coridorului. Nu vedea nimic, deoarece era întuneric, și aprinse lumina. Când și-a luat ochii de pe întrerupător, văzu într-un capăt al coridorului o creatură care se holba la el din camera părinților săi, dar doar pentru o fracțiune de secundă. Apoi, becul ce lumina holul se sparse. Matei scoase un mic țipăt și fugi în camera lui. Luă telefonul și se întoarse în hol, cu lumina telefonului aprinsă. Văzu creatura aflată într-o poziție nemișcată, holbându-se la el. Matei îngheță de frică.
Când își reveni în fire, fugi în camera lui, încuie ușa și se băgă în pat spunând: „E doar un vis. Nu ai văzut chestia aia. E doar un vis urât. E doar un vis urât. E doar...”
Înainte de a termina propoziția, auzi pași grei, ca ai unui bătrân ursuz fără baston, înaintând pe hol, către camera lui. Se dădu repede jos din pat și alergă în dulap, care era foarte încăpător. Încerca să facă cât mai puțin zgomot posibil și atunci auzi cum se deschide ușa de la camera lui. Era întuneric, era furtună, nu era lumină. Puteai spune că se afla într-un film de groază. Realitatea asta îl speria, îl făcea să tremure și să-și dorească să nu fi luat acea cutie din fața ușii, de fapt nici să nu o fi primit! Auzi ușa închizându-se cu un scârțâit cumplit.
Capitolul doi
Portalul
Credea că nu mai are scăpare și că asta îi este soarta, când deodată cutia a început să lumineze și să se miște, de parcă ar fi dorit să plece din mâinile băiatului. Matei încercă să o țină ascunsă sub bluză ca să nu îl observe creatura, însă cutia zbură și se desfăcu singură. Când s-a uitat în interior a văzut un portal. La început a crezut că era el nebun, dar ar fi preferat să fie oriunde altundeva decât unde era acea creatură, așa că a trecut prin portal.
S-a trezit tot în dulapul său, dar îi lipseau hainele și nu se auzea ploaia de afară ca mai înainte și nici respirația creaturii. A mai stat acolo vreo cinci minute, după care a deschis ușa de la dulap doar cât să poată vedea afară. Camera era întunecată și singura sursă de lumină era o lumânare din mijlocul camerei. Se uită în stânga și în dreapta și își făcu curaj ca să iasă din dulap. Era încă cu cutia în mână ca să se poată întoarce acasă dacă se întâmpla ceva. Totul era diferit față de cum era înainte, dar era mulțumit că măcar nu mai avea de-a face cu acea creatură și că era în siguranță.
Se uită la cutie și observă că acum scria altceva pe bilețel. Scria „Gata de aventură?” tot cu litere aurii, dar era scris altceva și această chestie era imposibilă, deoarece Matei nu a scris nimic si nu mai era nimeni altcineva cu el în cameră. Cât timp se uita la bilet, a observat că se schimbă ordinea literelor până când pe bilețel era scris acum: „Timpul tău începe în 3, 2, 1...” Apoi s-a auzit un sunet asurzitor de tare și pe geam a apărut un timer care arăta 23:59:59 și dedesubt scria: „Mult noroc în a afla adevărul și a scăpa de aici ;)”.
În ce aventuri va merge oare Matei? Veți afla din antologia care va apărea la Editura Zupia.