Stă jăvruţa Fonfonel,
În luxosul dormitor,
Plin de funde fel de fel,
Alintat ca un odor.
De Madam Fifi Cutare,
Ce-i serveşte-n farfurie
Zeci de feluri de mâncare,
Şi-l pofteşte, şi-l imbie.
Cu cuvinte drăgăstoase:
„Îngeraşule adorat,
Uite carne fără oase,
Pentru tine am cumpărat!”
Deschizând uşa încet,
Apăru în dormitor,
Mirosindu-i a cotlet,
Un dulău, numit Azor.
Dând de el, madam Cutare,
Se răsteşte furios,
Şi să-l bată iute sare:
— Marş la tine-n curte, jos!
Abătut de aşa primire,
Câinele cel credincios,
Se îndreaptă spre ieşire,
Mormăind cu glasu-i gros:
„Zău, atâta nedreptate,
Nu mai este de răbdat
Leneșii primesc de toate,
Harnicu’, stă nemâncat!”
Prin zăbrele îşi plânge amarul
Unui frate, tot ca el,
Ce primește ocări cu carul
Și-ngrijiri de niciun fel.
Dimensiune (mm): 20 x 25
Numar pagini: 68